Domnul ma iubeste!
Poate va intrebati cum mai este Micuta noastra...Nu pot decat sa-i multumesc lui Dumnezeu ca in ciuda celor spuse din punct de vedere medical, Laura are un an si trei luni. Creste, se dezvolta normal, este din ce in ce mai frumoasa, inteligenta...
Cand o vezi te umpli de fericire, dar in acelasi timp inima iti plange!!! Si asta pentru ca la varsta asta nu mai are stare.Vrea sa plece, desi nu poate merge inca. Straduinta ei o face sa respire din ce in ce mai greu si neputinta noastra e din ce in ce mai mare.
Au fost perioade cand 7 zile statea in spital, 3 acasa. Nu avem voie sa o scoatem deloc afara pentru ca raceste imediat si cum plamanii ei nu se pot oxigena, face pneumonie foarte repede.
Dar nu ne pierdem speranta DELOC. Daca este o minune ca inca traieste, cu siguranta tot o minune o va face bine. SIGUR VA FI BINE !!!
Poate in luna iunie 2011, cand vom merge iar in Viena, vom trai experienta vietii noastre! Dar pana atunci vom continua sa ne rugam lui Dumnezeu ca totul sa fie bine!
Va multumim ca sunteti alaturi de noi.
